sâmbătă, 21 august 2010

Nevermind...

Mi-e dor de mare.Sunt atat de aproape dar nu pot ajunge.Cand esti departe si nu ai sanse sa ajungi iti doresti...si reusesti.Cand am ajuns,valurile udau obiectivul si nu am putut vedea nimic dar ne-a spalat invelisul asta ieftin in care traim.Zgomotul vietii nu avea ce cauta,tot ce auzeam era briza...atat.Dar totusi,indepartandu-ne,aveam sufletul mai curat ca niciodata...nu imi voi mai acoperi fata si ochii pustii niciodata pentru ca marea ne-a vindecat.Sa spun lucrurilor pe nume,sa strig cand sunt nervoasa,sa rup mesaje din amintire si sa dau foc mall-urilor cand toti prietenii mei sunt prinsi acolo ca intr-o capcana.Sa fuga din calea dezastrului si sa nu se ma intoarca niciodata.Toate astea sunt limite ce le ating cand nu mai exista cale de intoarcere,scapare...Lasa-te dus de gand si vino in lumea mea,"vino sa visam sub apa!!!"


Picture:GeanY

3 comentarii: