Frânturi...

Am invăţat nişte lucruri până acum...in aceşti 16 ani si 10 luni si anume ca atunci când cineva imi spune "NU" trebuie să tac,când plâng nu rezolv nimic,când plec ma dau bătutâ.Am invătat că berea nu e amară ci ca eu nu stiu când sa o beau,că oamenii nu trebuie judecati dupa prima impresie(poate fi un moment nepotrivit pentru că viata insăşi e un moment nepotrivit).Am invatat că muzica ne alege pe noi nu noi pe ea,că ţigarile nu au gust şi le fumăm pentru că "IUBIM" mesajul de pe pachet.Am invăţat că dacă am pierdut trenul vine altul dar nu e Cel pe care l-am pierdut...acela nu se va mai intoarce niciodată.Am invăţat ca e frumos să iubeşti dar e al dracului de greu,că imi place o noapte geroasă de vară pe plajă,că greşelile sunt exagerări ale firii perfecţioniste.Am invăţat că oamenii concep copii ca pe nişte idei iar intr-un final devin comori teribiliste apoi mature.Am invăţat că scopul scuză mijloacele,că m-aş converti in nimic ca sa nu mai rănesc pe nimeni.Am invăţat că trebuie să mă lovesc de sus ca să imi dau seama unde pot ajunge,că de la distractie pană la depresie e o aruncătura de chiştoc.Eh...am invătat multe si imi e frică de ce va urma.
Eu sunt...cine sunt?

Scrisoare catre Fat-Frumos...

Am crezut ca intr-o zi buzduganul v-a lovi in usa mea si am sa ies sa te imbratisez.Vroiam sa-ti revad calul alb.Mi-ai promis ca-l voi calari candva...si acum cand in sfarsit as fi putut ne-ai lasat sa ratacim printre faruri de masini.Trebuia sa crestem mari si sa luptam cu toti zmeii din lume.Nimeni nu mai vrea sa lupte,Fat-Frumos...!Oamenii nu au timp sa fie viteji.Unii spun ca viata e o lupta dar foarte rar aud pe cineva care sa fie sigur ca a castigat sau a pierdut.
Mi-ai promis ca o sa ma inveti ce e onoarea Fat-Frumos dar nimeni nu mai foloseste cuvantul asta.Nici in reclame nu l-am auzit...foarte rar in filme dar mereu apare unul care spune ca esti prost daca ai onoare.Ai plecat si nu m-ai lamurit...

In fiecare seara ajungem in acelas loc,Fat-Frumos...niste case mici iar eu stiu sigur ca am fost in castelul tau.mi-ai spus ca nu pot sa stau mult,venea zmeul si trebuia sa va luptati.si toti oamenii fac aceleasi lucruri.Cei singuri intra in casa,arunca niste chei pe masa,se duc la frigider,scot o sticla,beau si privesc in gol.Apoi se trezesc ca din vis.se duc in alta camera,se aseaza pe canapea si dau drumul la televizor.In fiecare seara mii de oameni fac aceleasi lucruri,in acelas timp,in aceleasi case mici,Fat-Frumos.
am fi putut fi singuri,Fat-Frumos!mi-ai promis ca nu o sa dormim doua nopti in acelas loc,Fat-Frumos!Ca o sa zburam peste munti,calare pe caii nostrii albi si ca o sa calatorim in acelas timp cu stelele si unde vom vedea o luminita cat de mica acolo vom cobora si vom innopta.M-am gandit ca nu o sa pot zbura,Fat-Frumos dar era sigura ca vom calatori.si lunminite sunt peste tot,Fat-Frumos...asta ma doare.Nici macar nu ar fi trebuit sa le cautam.E mult mai simplu decat pe vremea ta si tu nu esti aici.Spuneai sa inconjuram pamantul si sa raspandim binele in lume dar nu mi-ai spus niciodata ce inseamna binele...n-ai apucat!
De ce m-ai lasat,Fat-Frumos?De ce?M-ai lasat sa ratacesc printre faruri de masini,nu stiu drumul spre castel si acasa doare!
De ce m-ai tradat,Fat-Frumos?De ce?Treci incoace sa lupti,sa ma ajuti sa castig,NU MAI STIU SA IUBESC!Fara tine...mi-e frig!
Stii cat se cearta oamenii pe chestia asta cu binele?Ma enervzi,Fat-Frumos ca esti iresponsabil!M-ai lasat cu ochii in soare!Vreau sa fac tot ce faceai tu si sa traiesc cum traiai tu,Fat-Frumos si sa-i invat si pe altii.Prietenii trebuiau sa ma ajute,nu Fat-Frumos?Trebuia sa plecam impreuna la drum.Trebuia sa stiu sa-i aleg,nu Fat-Frumos?Ei bine,afla ca sunt SINGUR!!
De ce m-ai lasat,Fat-Frumos?De ce?M-ai lasat sa ratacesc printre faruri de masini.Nu stiu drumul spre castel si acasa...doare!
Sunt singur si tu nu esti aici.Fomila,Setila,Pasari-lati-lungila.Sunt inconjurata de niste idioti in costume gri cu care ma vad miercurea la mall si care canta cantece despre bere si nici macar nu-si mai amintesc de tine.Imi spun ca au cunoscut-o decat pe Ileana Cosanzeana dar ca de tine nu isi aduc aminte.Si rad,Fat-Frumos!Rad de tine,rad de mine.Trebuia sa fii aici lasule,sa ne inveti sa luptam,sa ne vorbesti despre onoare si prietenie,sa ne spui despre sacrificiu.Trebuia sa ramai aici,sa ne aperi,Fat-Frumos,pentru  ca eu nu o pot face in locul tau ca nu m-ai invatat,Fat-Frumos!
Ai plecat ca un las,Fat-Frumos si nu ne-ai invatat nimic!Ai fi putut macar sa-mi spui cum ai facut sa o iubesti doar pe ea,Fat-Frumos!Pentru ca eu stiu ca ea te-a ajutat mult.Cum ai reusit sa iubesti o singura fata?
Te urasc,Fat-Frumos!Te urasc in numele tuturor calculatoarelor din lume.Tastez numele tau si mii de pagini imi vorbesc despre tine dar tu nu esti nicaieri.Si nici zmeul nu mai e printre noi...asa as fi fost sigura ca ai existat.
Ai plecat,Fat-Frumos si ai luat cu tine si binele si raul...!
Te urasc,Fat-Frumos!
Te urasc...!

INFINIT...

prietenie,plajă,foc,dragoste,putere,tinereţe,fum,
iubire,amintire,val,nepăsare,LUPTA,orgasm ideal,
speranţă,judecată,scrum,aşteptare,zâmbet,credinţă,drum,
calatorie,univers,molecula,dor,INFINIT...

Ah...daca ai ajuns sa le faci pe toate esti la Infinit,esti Nemuritor!Geany,la multi ani:*:*:*! Ne intalnim la Infinit.>:D<

Totul...

A-ti fost fericiti vreodata pentru ca sunteti normali?Nu stiu daca cineva a fost dar normalitatea pentru mine e totul.Spun asta pentru ca unii nu au parte de asa ceva nici macar o secunda.Unii isi pierd normalitatea cand abia o vad si se bucura de ea.Veneram ceva ce nu este concret.Privim in gol si nu stim ce e in capul nostru.Suntem incuiati cand de fapt nu ne dam seama ca "a fi normal" inseamna mai mult decat sa fi "dumnezeul cuiva".Sa nu ai puterea sa iti controlezi gandurile si nici macar sa nu realizezi ca nu poti,sa traiesti in intuneric,sa nu poti alerga la el,sau sa simti tije infipte in tine care iti  prelungesc agonia.Probabilitatea e mare sa fi fost TU acela dar esti NORMAL.Noi nu realizam ca teroarea vine cand ne asteptam mai putin si cand nici macar nu stim de unde vine sau cine a trimis-o ne sopteste la ureche ceva ce nu vom putea spune deloc pentru ca nu mai putem impartasi.Cum ar fi sa fi intins pe un pat,sa auzi totul,sa simti totul dar sa nu poti spune nimic.Reactia fiintei ar fi sa riposteze,sa raspunda dar nu mai poate pentru ca nu i-a fost indeajuns sa fie Normal.
Nu fac atac la persoana ci la gandire in mod special.Poti fi "Tu" oricum si oricand vrei.

Nevermind...

Mi-e dor de mare.Sunt atat de aproape dar nu pot ajunge.Cand esti departe si nu ai sanse sa ajungi iti doresti...si reusesti.Cand am ajuns,valurile udau obiectivul si nu am putut vedea nimic dar ne-a spalat invelisul asta ieftin in care traim.Zgomotul vietii nu avea ce cauta,tot ce auzeam era briza...atat.Dar totusi,indepartandu-ne,aveam sufletul mai curat ca niciodata...nu imi voi mai acoperi fata si ochii pustii niciodata pentru ca marea ne-a vindecat.Sa spun lucrurilor pe nume,sa strig cand sunt nervoasa,sa rup mesaje din amintire si sa dau foc mall-urilor cand toti prietenii mei sunt prinsi acolo ca intr-o capcana.Sa fuga din calea dezastrului si sa nu se ma intoarca niciodata.Toate astea sunt limite ce le ating cand nu mai exista cale de intoarcere,scapare...Lasa-te dus de gand si vino in lumea mea,"vino sa visam sub apa!!!"


Picture:GeanY